|
Efectul polizării asupra microscurgerii marginale la restaurările din compozit |
|
|
Studiu științific in vitro ce urmărește efectul a două tehnici distincte de polizare asupra microscurgerii marginale la restaurările dentare realizate din rășini compozite, în cavități de clasa a cincea.
Autori: Filiz Yalcin, DDS, PhD; Yonca Korkmaz, DDS, PhD; Meserret Bașeren, DDS, PhD Sursa: The Journal of Contemporary Dental Practice Numărul: 7/2006, paginile 18-25 REZUMATUL Scopul studiului: a fost evaluarea efectului pe care îl dețin diferitele sisteme de polizare asupra microscurgerilor de la marginea obturațiilor efectuate cu materiale compozite nanofile, nanohibride și microhibride în cavitățile de clasa a cincea. Materiale și metode: Preparațiile au fost efectuate la nivelul joncțiunii cemento-enamelare pe 36 de premolari umani extrași. Dinții au fost împărțiți aleator în trei loturi distincte și restaurate ulterior cu materiale compozite, urmând instrucțiunile menționate în prospectul materialelor restauratoare utilizate: grupul 1 – Filtek Supreme+ Single Bond; grupa 2 – Grandio+Solobond; ;I grupa 3 – Artemis+Excite. Restaurațiile au fost finisate cu freze diamantate speciale pentru finisare. Întregul lot de dinți restaurați au fost divizați randomizat în două categorii, în funcție de tipul instrumentarului și materialului de finisare: pe de o parte Super-Snap (sistem de discuri abrazive, învelite cu Al2O3, granulație fină și extra-fină), iar pe de altă parte Astropol/Astrobrush (cupe și conuri abrazive din material siliconic). Toți dinții au fost supuși ulterior la 1000 de termociclări cu pauze de câte 10 secunde, după care s-au introdus într-o imersie apoasă conținând 0,5% fuxină bazică pentru 24 de ore. În final s-a realizat o secțiune longitudinală V-O prin porțiunea centrală a dinților și a obturațiilor pe care le conțineau. În urma analizei cu ajutorul stereomicroscopului, la o magnificare de 30x, s-a constatat gradul de penetrare a colorantului. Rezultate: Nu s-au constatat diferențe semnificative în privința microscurgerilor marginale (testul Kruskall Wallis) la nivelul smalțului, dar marginile dentinare au fost profund afectate de diferitele sisteme de polizare. S-a remarcat un scor de microscurgeri mai scăzut în cazul sistemului Astropol/Astrobrush. Compozitul cu nanoumplutură a arătat cel mai coborât grad de microscurgere în comparație cu restul materialelor. Cele mai mari scăpări marginale s-au înregistrat în cazul compozitelor nanohibridice (testul Mann Whitney U). Concluzii: În condițiile in vitro ale acestui studiu: rezistența la microscurgerile marginale ale compozitelor la nivelul smalțului nu este influențată semnificativ de diferitele sisteme de polizare. Cele mai scăzute grade de microscurgeri s-au constatat în cazul sistemului de polizare Acropol/Acrobrush aplicat pe diferite rășini compozite. La nivelul marginilor dentinare s-a constatat o microscurgere marginală descrescătoare în ordinea: Grandio>Artemis>Filtek Supreme. Sursa: The Journal of Contemporary Dental Practice Traducere: Blanka Petcu Acest articol a fost citit de 1045 ori.
|