Fluorul este un mineral natural prezent în apă şi în numeroase alimente. Cavitatea bucală şi dinţii noştri reprezintă un flux continuu de minerale, asemănător fluxului şi refluxului apelor mărilor şi oceanelor. In fiecare zi, se adaugă şi se pierde parţial din conţinutul mineral al smalţului dentar, în cursul proceselor de de- şi remineralizare.

În cazul opus, cu ocazia remineralizării, minerale precum fluorul, calciul şi fosfatul din alimentele şi apa consumată sunt redepozitate în smalţ.

Cauza principală a apariţiei cariilor şi problemelor stomatologice constă într-o demineralizare excesivă şi pierderea concomitentă a reparării structurilor dentare.

Prin urmare, fluorul reprezintă un prieten de nădejde al sănătăţii şi danturii noastre, iar atunci când este folosit în doze mici (0,7 – 1,2 ppm [părţi per milion]) nu este toxic pentru organism. Dimpotrivă, folosirea regulată a fluorului are un rol vital în păstrarea dinţilor sănătoşi şi în prevenirea cariilor. Fluorul este eficient în timpul formării/creşterii dinţilor, la făt in timpul sarcinii şi în copilărie, dar şi pentru adulţi, ajutându-ne să avem dinţi sănătoşi şi strălucitori.

Dian Dooley, profesor colaborator la Universitatea din Hawaii menţionează 3 moduri benefice de acţiune a fluorului asupra danturii, deoarece acest element oferă:

1) cristale dure în smalţ, fluorul devenind o parte din structura dintelui;

2) protecţie prin amestecarea sa cu saliva, prevenind astfel demineralizarea şi leziunile minore ale danturii care pot cauza în timp carii;

3) acţiune directă împotriva plăcii bacteriene ce produce problemele dentare, intervenind împotriva dezvoltării bacteriilor orale.

Nu în ultimul rând, tratamentele adiţionale cu fluor pot fi foarte benefice pentru persoanele care suferă de anumite boli stomatologice (xerostomia sau gura uscată, afecţiuni gingivale, carii frecvente etc.), dar se recomandă consultarea unui stomatolog înainte de a recurge la această metodă.

Chiar dacă efectele fluorului asupra cavităţii bucale sunt pozitive, trebuie să fim foarte atenţi în legătură cu consumul acestuia, deoarece în doze mari devine toxic pentru organism şi are efecte secundare. Folosirea excesivă de fluor duce la dezvoltarea unei boli orale care se manifestă prin apariţia de pete albe sau maronii pe smalţul dinţilor sau, în anumite cazuri mai grave, provoacă descompunerea smalţului şi cratere la nivelul dintelui. Acest tip de boală apare de regulă în timpul formării dinţilor, la copiii sub 6 ani, iar adulţii cu dinţii deja formaţi nu sunt expuşi acestui risc.

Excesul de fluor poate avea efecte adverse şi asupra oaselor (fluoroza scheletală) atunci când se acumulează la nivelul acestora, cauzând o debilitare gravă a structurii osoase, care devine fragilă şi casantă.

Sursele de fluor sunt variate, de la apa fluorizată şi toate alimentele preparate cu acest tip de apă, până la sarea, laptele sau produsele pentru igienă orală fluorizate. Alte surse sunt băuturile obişnuite – sucuri carbogazoase, ceaiul verde şi negru, vinul, berea – sau mâncărurile precum peştele, fructele de mare, algele, orezul nedecorticat, grâul gătit sub diferite forme etc.

Sursa: Medical News Today
Traducere: Blanka Petcu

Comenteaza articolul

Nume:
Comentariu:
Cod:*