 Implanturile dentare din ceramica de oxid de zirconiu vor constitui viitorul stomatologiei. Din acest material s-au realizat deja coroane pentru dinți și punți dentare, dar se folosește și la fabricarea de scuturi împotriva încingerii navelor cosmice.
În curând, acest material ar putea exclude orice metal din cavitatea bucală. Fiind foarte dur, cu acest material se poate tăia și oțelul.
În Europa se implantează mai multe milioane de dinți artificiali pe an. Când se face această operațiune, se forează o gaură în osul mandibulei, în care, apoi se așează un șurub metalic, din titan. După ce șurubul de metal se sudează bine cu osul, ceea ce poate dura săptămâni sau chiar luni de zile, cu ajutorul altor mici piese metalice se poate construi o coroană ceramică sau de porțelan.
Dentistul german Ulrich Volz este convins că în doar câțiva ani, metoda descrisă mai sus va fi depășită. "Peste cinci ani nu prea vor mai exista pacienți care să mai accepte implantul din metal", spune el. Volz a elaborat o alternativă: din ceramica obținută din oxid de zirconiu, realizează dinți artificiali, implanturi care sunt mult mai dure decât cele din titan. Inventatorul ceramicii a și făcut deja o mie de implanturi la pacienții săi cu acest material, pentru care a primit aprobările necesare și care este total nemetalic.
Medicii folosesc deja de ani de zile ceramica din oxid de zirconiu, care poate suporta multă greutate, construind, de pildă, proteze de șold. În Ungaria din acest material s-au realizat coroane și punți dentare. Dar înaintea doctorului Volz, nimeni nu a utilizat această ceramică ca implant dentar. După primele succese, stomatologul german și-a înființat propria firmă de preparare a materialului.
Oxidul de zirconiu seamănă mult mai bine cu dinții adevărați decât titanul folosit până acum, explică Volz, care în 1991 era stomatologul cel mai tânăr din Germania. După implantarea ceramicii de zirconiu, gingia crește și acoperă implantul, cum se întâmplă cu dintele adevărat. Este mult mai scăzută eventualitatea unor infecții, decât în cazul materialelor sintetice. Din acest punct de vedere, în mod foarte curios, dinții din ceramică sunt mai "grijulii" cu gingiile, decât dinții naturali. Rezistența la rupere, la spargere a ceramicii de zirconiu este de 3-4 ori mai mare decât în cazul titanului. Materialul nu este rigid și nici fragil, ci este atât de dur încât din cuțitele făcute din ceramica respectivă se poate tăia și oțelul. Ceramica este folosită și la fabricarea scuturilor care apără navele cosmice de supraîncălzire, sau la frânele mașinilor sport.
Dinții din ceramică de oxid de zirconiu, realizați de doctorul Volz, sunt făcuți dintr-o singură bucată, împreună cu partea de implant care fixează lucrarea în os. Din acest motiv, pentru implantarea lor este necesară doar o singură intervenție chirurgicală, pe când în cazul implanturilor de titan este nevoie de trei operații. Un alt avantaj al noului dinte artificial este culoarea, care este alb deschis. În cazuri normale, gingia crește peste și acoperă aceste implanturi, deci nu se văd, dar dacă, după ani mai mulți, gingia începe să se retragă, ceramica alb deschisă este totuși mult mai estetică decât un șurub strălucitor de metal.
Doctorul Volz spune că implantul de titan dă foarte rar - în cazul a circa 0,5 la sută din pacienți - fenomene alergice. În schimb, oxidul de zirconiu s-a dovedit a fi neutru din punct de vedere biologic.
Implantul de oxid de zirconiu are un singur dezavantaj, acela că producerea sa presupune costuri mai mari.
(Sursa: Rompres, articol preluat din "Népszabadság")
Acest articol a fost citit de 1708 ori.
|
