Ghidurile și protocoalele terapeutice sunt foarte utile în cazurile de malpraxis, a declarat, joi, ministrul sănătății publice, Eugen Nicolăescu, în cadrul dezbaterii "Gestionarea riscului în practica medicală".

Din analiza cazurilor de malpraxis rezultă că acestea au loc deoarece "gestionarea" unui pacient se face după cutume și nu după regulamente clare, cunoscute în toată lumea, a afirmat ministrul sănătății.

Eugen Nicolăescu a anunțat că, în prezent, la Ministerul Sănătății Publice (MSP) se lucrează la regulamente clare, la proceduri care trebuie aplicate și respectate, de la internarea bolnavului, în timpul investigării acestuia și până la externare. El a adăugat că responsabili de aplicarea acestui regulament vor fi managerul și șeful de secție.

Ministrul sănătății consideră că ar trebui luată o decizie după consultarea instituțională în ceea ce privește sancțiunile pentru această profesie, care are o anumită particularitate.

Eugen Nicolăescu a spus că deși de latura profesională se ocupă Colegiul Medicilor, MSP a considerat că este necesar să se implice în sensul impulsionării Colegiului și Specialităților pentru elaborarea ghidurilor și protocoalelor de management al bolii.

"Cu regulamente de ordine interioară și cu ghiduri și protocoale de practică va fi mult mai ușor de stabilit cine și din ce punct de vedere a greșit în cazul în care se aduce un prejudiciu unui bolnav", a subliniat ministrul sănătății.

Nicolăescu a explicat că la nivelul minsiterului există o comisie specială ce funcționează și în cadrul Autorităților de Sănătate Publică (ASP) și care analizează cazurile de malpraxis, doar dacă este sesizată de pacient sau aparținătorii acestuia. "Din păcate, pacienții nu cunosc acest drept al lor, iar în cazuri de deces, uneori aparținătorii sunt prea marcați și reclamă prea târziu, când este greu de reconstituit ce s-a întâmplat", a admis demnitarul.

Eugen Nicolăescu a mai spus că, zilele acestea, se lucrează la MSP la completarea legislației privind malpraxisul și se are în vedere, între altele, sesizarea comisiei de către managerul spitalului, de MSP sau chiar de ASP. În opinia ministrului sănătății, trebuie introdusă și obligativitatea ca managerul să informeze prompt MSP și ASP asupra eventualelor cazuri de malpraxis. Eugen Nicolăescu a adăugat și că se impune legiferarea unui termen de comunicare a unor rezultate preliminare ale anchetei.

În cazul utilizării căii civile în justiție, partea prejudiciată poate solicita despăgubiri plătite din asigurările de malpraxis cu toate implicațiile pentru pacient, dar și pentru medic, a susținut ministrul sănătății.

Asigurarea pentru risc profesional are două obiective și anume protecția pacientului pentru recuperarea prejudiciilor în caz de malpraxis, dar și a medicului care poate apela la asigurarea proprie pentru a putea plăti cele hotărâte de instanță, a precizat Nicolăescu.

El consideră că lucrurile nu sunt puse la punct nici din punct de vedere al asigurărilor, cei mai mulți cetățeni nu cunosc că pot cere despăgubiri în urma unui prejudiciu din polița de asigurare a medicului.

Dr. Adina Geană, director general CASMB, a declarat, la rândul său, că se impune o reglementare a legislației în domeniu, dar și o informare a cetățenilor în legătură cu aceste reglementări.

Dr. Vasile Ciurchea, președintele CNAS, a spus că trebuie dată o definiție malpraxisului, altfel pacientul va fi purtat "de colo colo" fără nicio bază.

Avocatul Colegiului Medicilor din România (CMR), Liviu Fătu, a opinat că pacienții se adresează mai întâi CMR pentru că nu costă și obțin mai repede o soluționare. Pentru Comisia specială de la MSP pacientul trebuie să plătească pentru expertiză între 30 și 40 milioane de lei și nu are acești bani, iar pentru acțiunea în civil trebuie plătită taxa de timbru, în timp ce pentru calea de atac penală nu se plătește, dar se așteaptă foarte mult, a explicat Liviu Fătu.

Comenteaza articolul

Nume:
Comentariu:
Cod:*