Rezultate microbiologice după terapia parodontală cu chiurete, laser, detartraj sonic sau ultrasonic
Autori:Foteini V. Derdilopoulou, Jörg Nonhoff, Konrad Neumann, Andrej M. Kielbassa Sursa: Journal of Clinical Periodontology Volumul 34, Numărul 7 Paginile 588-598
REZUMAT
Obiective: evaluarea și compararea efectelor microbiologice ale instrumentelor manuale, laserului Er:YAG, dispozitivelor sonice și ultrasonice la pacienții cu parodontită cronică. S-a documentat și percepția pacienților vizavi de fiecare metodă terapeutică.
Materiale și metode: S-au prelevat probe bacteriologice de la 72 de pacienți, de la nivelul celei mai profunde pungi parodontale din fiecare cadran (în total 288 probe). Un kit PCR (Polimerase Chain Reaction) a estimat cantitatea de Aggregatibacter (Actinobacillus) actinomycetemcomitans (Aa), Porphyromonas gingivalis (Pg), Prevotella intermedia (Pi), Tannerella forsythensis (Tf) și Treponema denticola (Td) înainte de efectuarea tratamentului, iar apoi la 3 și 6 luni postterapeutic. Fiecărui cadran I s-a atribuit o metodă de detartraj din cele menționate, obținându-se astfel 4 grupuri de dinți tratați în mod diferit: cu chiurete (H), cu laser Er: YAG (L), dispozitiv sonic (S) și ultrasonic (U).
Rezultate: La 3 luni după tratament cantitatea de Pg, Pi, Tf și Td s-a redus semnificativ la toate loturile de probe. Lasrul și instrumentarea sonică nu a reușit să suprime Aa. La 6 luni post-terapeutic încă se constatau diferențe relevante în ceea ce privește Pg (grupa L- și U), pentru Pi și Tf (grupa S) și Td (grupa L, S și U). Pacienții au preferat îndeosebi detartrajul cu ultrasunete, decât cel manual sau sonic.
Concluzii: Metodele terapeutice variate au oferit reducerea microorganismelor parodontopatogene până la valori comparabile între ele, iar creșterea numărului lor a diferit doar parțial la termenul de 6 luni după intervenție. Cel mai mic disconfort s-a înregistrat în cazul detartrajului ultrasonic. Acest articol a fost citit de 867 ori.
Autori: