|
 Autori: Piemjai, Morakot1; Arksornnukit, Mansuang1
Sursa: Journal of Prosthodontics, Volumul 16, Numărul 6,
Paginile 457-464 (8)
Editura: Blackwell Publishing
REZISTENȚA LA FRACTURI COMPRESIVE A FAȚETELOR CERAMICE LAMINATE LIPITE DE SMALȚ SAU DENTINĂ CU AJUTORUL A PATRU SISTEME ADEZIVE DIFERITE
REZUMAT
Scopul studiului:
Determinarea rezistenței la forțe compresive a fațetelor ceramice cu grosimea de 0,5 sau 1,0 mm, lipite de smalț sau dentină cu ajutorul următoarelor sisteme adezive: All-Bond 2 + Choice, Panavia 21, Scotchbond + Opal și Super-Bond C&B.
Materiale și metode:
S-au secționat suprafețele vestibulare și linguale ale unor molari umani astfel încât să se obțină modele experimentale cu dimensiunile de cel puțin 3 × 3 × 3 mm. S-au preparat apoi 30 de suprafețe orizontale netede de smalț cu un disc diamantat. S-au selectat 10 specimene în mod randomizat pentru a testa rezistența la fractură a fațetelor laminate nelipite de smalț, cu grosimea de 0,5 mm, iar datele au fost înregistrate ca aparținând grupului control. Modelele de smalț au fost divizate apoi în 2 loturi a câte 15 specimene, pentru a li se atașa fațete ceramice laminate cu grosimea de 0,5 mm, respectiv 1 mm. S-au utilizat patru cimenturi rășinoase la cele 4 subgrupe obținute. Toate modelele de smalț cu fațetele atașate s-au depozitat timp de 24 de ore în condiții de temperatură de 37 grade înainte de a se testa rezistența la compresie a fațetelor adiacente.
Suprafețele dentinare orizontale s-au obținut din modelele de smalț testate premergător, cu ajutorul discurilor diamantate, iar apoi s-a recurs la testarea rezistenței fațetelor ceramice cu grosimea de 0,5 mm, aplicate fără lipire pe dentină (grup control). Modelele experimentale, cu fațetele ceramice lipite de dentină, s-au obținut în mod similar cu cel expus mai sus, în cazul smalțului. Rezistența la fractură s-a analizat statistic la un coeficient α= 0,05. Rezultate:
S-au evidențiat diferențe semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește rezistența la fractură a fațetelor laminate. Nu s-a stabilit abatere de valori între rezistența fațetelor aplicate fără lipire pe surpafața orizontală a smalțului și cea a dentinei (cele două loturi control). Super-Bond C&B a asigurat o rezistență la fractură mai ridicată a fațetelor laminate decât restul sistemelor adezive. Creșterea grosimii fațetelor a sporit și rezistența la fractură. Fațeta ceramică de 0,5 mm grosime lipită de smalț a prezentat o rezistență mai mare la fractură decât cea de 1 mm, atașată de dentină, când s-a utilizat sistemul Super-Bond C&B și Scotchbond + cimenturi Opal.
Concluzii:
Tehnica adezivă și sistemul de polimerizare a cimenturilor rășinoase influențează rezistența la fractură prin compresie a fațetelor laminate din ceramică. Bondingul uscat cu rășina Super-Bond C&B cu autopolimerizare a conferit o rezistență mai mare a fațetei laminate. De altfel, ceramica lipită de smalț a fost mai rezistentă decât cea lipită de dentină.
Acest articol a fost citit de 903 ori.
|
