În România se consumă în medie 125 de mililitri de pastă de dinţi, adică un tub şi un sfert, faţă de un necesar la un periaj de două ori pe zi de aproximativ 600 de mililitri pe an, a relevat, în intervenţia sa la lucrările Congresului internaţional al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Stomatologice din România, care se desfăşoară la Bucureşti, dr. Alexandru Brezoiescu.

El a subliniat că, totodată, că românii schimbă periuţa de dinţi în medie la doi-trei ani, faţă de intervalul recomandat de o dată la trei luni, cauzele acestei situaţii fiind pe de o parte, lipsa educaţiei, iar pe de alta, lipsa banilor.

Alexandru Brezoiescu a remarcat că România ocupă locul 25 în Europa după criteriile stabilite de Comisia Europeană din punct de vedere al stării de sănătate a populaţiei. În principal, a spus el, această cauză se datorează lipsei de educaţie şi lipsei de finanţare a sistemului, mai ales în ceea ce priveşte stomatologia.

El a subliniat că se dau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pe an, pentru un locuitor 39.000 de lei vechi pentru medicina dentară, ceea ce poate explica a şi starea proastă de sănătate bucodentară a populaţiei.

Brezoiescu a făcut referire şi la un recent studiu realizat în 2002-2004, realizat cu Compania Blend-a-Med , prin intermediul programelor de evaluare prin cabinetele dentare din România, care a relevat că în 2004 doar 8,4% din populaţia României prezintă toate cele şapte semne ale sănătăţii dinţilor, un rezultat îmbunătăţit faţă de prima etapă a proiectului din 2002, în care doar 3,5% din cei analizaţi au avut toate aspectele pozitive, respectiv, fără carii, fără placă bacteriană, fără tartru, fără carii la rădăcina dinţilor, fără pete, respiraţie şi gingii sănătoase.

Studiul realizat mai arată că 72% din populaţie prezintă carii dentare, 42% placă dentară, 58% tartru, 23% prezintă carii la rădăcina dinţilor, 37% au pete pe dinţi, 57% din populaţie nu are o respiraţie proaspătă şi 43% nu au gingiile sănătoase.

În opinia dr. Alexandru Brezoiescu, sunt necesare campanii susţinute de profilaxie pentru ca starea de sănătate bucală a populaţiei din ţara noastră să se poată îmbunătăţi. El a făcut referire la o campanie care urmează să înceapă în acest an, realizată de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice şi care vizează de data aceasta aspectele ecologice de strângere de fonduri pentru extinderea spaţiilor verzi, contribuind, astfel, la sănătatea populaţiei. Asta pentru că, a spus dr. Brezoiescu, există o tendinţă de distrugere a spaţiilor verzi, ceea ce duce la înrăutăţirea sănătăţii populaţiei.
       
Privitor la educaţia din şcoli în domeniul stomatologic, dr. Horia Georgescu, secretar general al UNASR, este de părere că trebuie reînfinţate cabinetele dentare în şcoli, pentru că de aici trebuie pornită educaţia în viitor pentru acest segment. Pentru că tratarea în colective, în special în colectivităţile şcolare, este o problemă de sănătate publică, a mai spus dr. Horia Georgescu, subliniind că în Bucureşti sunt 126 de şcoli în care funcţionează cabinete stomatologice şi care au şi medici necesari. În general, medicii care asigură asistenţa medicală în aceste cabinete sunt plătiţi de Ministerul Sănătăţii, iar dotarea şi finanţarea lor se face de Spitalul ''Grigore Alexandrescu'', Spitalul Budimex, Spitalul ''Gomoiu'' şi Spitalul Universitar din Bucureşti. În cabinetele şcolare activitatea constă în examinări, depistarea precoce a eventualelor probleme dentare.

Între programele care au funcţionat bine, în opinia dr. Horia Georgescu, se numără programul de siguranţă din şcoli şi programul privind depistarea cariilor, educaţia sanitară şi detartrarea.

De asemenea, Ministerul Sănătăţii desfăşoară şi un program care ar trebui continuat privind predilceţia, predictivitatea cariilor dentare, necesar în evaluarea stării de sănătate a copiilor.

În general, prina ceste programe din şcoli se asigură acoperirea asistenţei stomatologie pentru 60-70% din populaţia şcolară. Dr. Horia Georgescu a subliniat că ar trebui ca Ministerul Sănătăţii să aibă un program care să impună asigurarea activităţii de urgenţă şi profilaxie şi în felul acesta ar acoperi eventualele probleme din acest punct de vedere.