|
Bacteriile orale implicate în halitoză |
|
|
Autori: Violet I. Haraszthy, Joseph J. Zambon, Prem K. Sreenivasan, Margaret M. Zambon, Doralee Gerber, Rodrigo Rego și Carol Parker Sursa: Journal of American Dental Association Volumul 138, Numărul 8 Paginile 1113-1120
Introducere Autorii au analizat bacteriile de pe suprafața limbii asociate cu halitoza orală (mirosul neplăcut al gurii cu origine în cavitatea bucală), conferind o atenție deosebită bacteriilor necultivabile, ce nu pot fi identificate cu ajutorul tehnicilor de cultură obișnuite. Metode Autorii au prelevat probe de pe suprafața dorsală a limbii de la 8 persoane adulte ce sufereau de halitoză orală și 5 subiecți-control care nu prezentau această afecțiune. S-au identificat apoi bacteriile anaerobe din toate probele, utilizând tehnici de cultivare anaerobă și metoda de amplificare directă a ADN ribosomal 16S, care poate pune în evidență atât bacteriile cultivabile, cât și cele necultivabile. Autorii au analizat apoi datele microbiologice obținute, prin intermediul testelor cu coeficient de corelație. Rezultate Determinările clinice privind halitoza au fost corelate cu gradul de încărcare a limbii. Din totalul de 4088 microorganisme izolate și filotipuri identificate la cei 13 subiecți, doar 32 de specii, incluzând 13 specii necultivabile au fost găsite doar la pacienții cu halitoză. Solobacterium moorei a fost prezent la toate persoanele cu halitoză, dar nu la toți indivizii lipsiți de această afecțiune. Concluzii Persoanele ce sufereau de halitoză adăposteau pe suprafața dorsală a limbii anumite specii bacteriene care sunt diferite de speciile găsite la persoanele din lotul control. Aceste rezultate susțin ideea că halitoza este o afecțiune cu etiologie microbiană. Cuvinte-cheie: halitoză, Solobacterium moorei, PCR, culturi anaerobe. Acest articol a fost citit de 695 ori.
|