In ultimii 17 ani, asistenţa stomatologică a cunoscut un avânt impresionant. Sistemul privat a înflorit, susţinut de investiţii de sute de mii de euro în aparatură, materiale sanitare şi pregătirea personalului pentru noile cerinţe ale pacienţilor.

Pe de altă parte, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acest tip de serviciu este subfinanţat. Banii alocaţi cabinetelor stomatologice ajung pentru câteva plombe pe lună.

Pacienţii nu se mai mulţumesc să scape de durere, ci îşi doresc un zâmbet ca al vedetelor, care se poate obţine sau recâştiga doar cu materiale de cea mai bună calitate, instrumente de ultimă oră si, nu în ultimul rând, profesionalism. Aparatele sunt scumpe, consumabilele la fel, preţurile pe măsură, iar pe cei mai mulţi băcăuani nu-i dau banii din casă. Cu toate acestea, stomatologia este la ora actuală una dintre profesiile căutate, bănoase. Cabinetele răsar peste noapte la parterul blocurilor, firmele care furnizează aparatură şi consumabile prosperă. Dentiştii s-au adaptat posibilităţilor pacienţilor şi acceptă plata în rate, mai lasă din preţ. La noi, preţurile sunt de 10 ori mai mici decât în celelalte ţări europene, aşa că stomatologii îşi scot pârleala în perioada vacanţelor, când „capşunarii”, „italienii” şi mulţi străini veritabili vin în România pentru lucrări dentare. „Atunci lucrăm de dimineaţa până seara, fără pauze, ne-a declarat dr. Mina Bustuc. În rest, pacienţii nu prea se înghesuie, nu prea au bani. Cu toate acestea, ca medic, eşti obligat să-ţi dotezi cabinetul şi să îl ridici sau să îl menţii la standarde înalte”.

Investiţii de la 10.000 la 100.000 de euro

Un dentist începător nici nu se poate gândi să pornească afacerea fără 8-10.000 de euro. Se descurcă doar cu atât dacă are spaţiul pentru cabinet asigurat. Un unit dentar la mâna a doua costă în jur de 5.000 euro. Mai are nevoie de lampă foto, de aparat de detartraj, pupinel pentru sterilizare, truse, un compresor, mobilier special pentru cabinet medical. Trebuie să încheie contract de service pentru unit, mai are nevoie de substanţe speciale pentru întreţinerea aparaturii, pentru sterilizarea instrumentarului sensibil. „Consumabilele sunt extrem de scumpe, ne-a declarat o tânără doctoriţă, al cărei cabinet funcţionează într-un spaţiu central închiriat. Când tragi linia la final de lună sub cheltuieli, vezi că s-au dus 1.000 de euro pe astfel de lucruri. Prin urmare nu poţi face investiţii decât pe credit. Există posibilitatea de a achiziţiona aparatura în leasing, dar nu ştim prea multe despre condiţii. Şi eu, şi cei mai mulţi colegi am apelat la credite bancare. Este destul de stresant să te îndatorezi şi să fii la mâna pacienţilor. Pe contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate nu ne bazăm, suma lunară fiind infimă.” Pe de altă parte, fără aparatură şi amenajări moderne, nu exişti pe piaţă. Un cabinet perfect dotat poate costa până la 100.000 de euro. „Am investit în primul rând pentru mine, ne-a mărturisit un alt dentist. Contează mult să am condiţii optime de muncă. Să lucrezi cu omul este destul de stresant. Dacă te necăjeşte şi aparatura... În plus, investind, câştigi încrederea pacienţilor. O turbină silenţioasa, de exemplu, reduce şi stresul meu, şi al pacienţilor”.

Sistemul public a fost uitat

In timp ce cabinetele din oraşe arată occidental, cele din mediul rural şi din scoli sunt vestigii ale epocii trecute. Doar în 38 de comune băcăuane există cabinete, dar medicii sunt la program două-trei zile pe săptămâna. După ce epuizează bugetul alocat lunar de CJAS, dentiştii din rural şomează. Locuitorii satelor sunt prea săraci pentru a-şi permite intervenţii stomatologice. Şi asistenţa stomatologică din sistemul public este în cădere liberă. Cabinetele din policlinici sunt mai mult închise: medicii dentişti prefera să intre în concediu fără plată şi să lucreze în sistem privat. Un exemplu este situaţia din Spitalul Judeţean de Urgenţă, unde cei doi medici angajaţi au intrat în concediu, iar cabinetul este închis. Băcăuanii chinuiţi de dureri de măsele noaptea nu au nici o şansă să primească ajutor.

Drepturi cu duiumul pe hârtie

Pe hârtie, beneficiarii asigurărilor sociale de sănătate au dreptul la o mulţime de servicii compensate integral sau parţial, de la un simplu pansament calmant, la proteze. În realitate, bugetul alocat de CJAS asistenţei stomatologice este tot mai redus. În 2007, bugetul care trebuie să acopere nevoile asiguraţilor nu depăşeşte 2 milioane lei, mai mic decât în 2006. Acesta se împarte între cei 155 medici dentişti care au încheiat contract cu CJAS. Fiecăruia îi revin, în funcţie de gradul profesional, între 1.000 şi 1.500 lei pe lună. Plafonul maxim ar acoperi abia 3 proteze pe lună. Dentiştii preferă să păstreze fondurile pentru copii şi urgenţe. Din cei 560.000 de asiguraţi, câţi sunt în judeţ, doar în jur de 1500 primesc lunar asistenţă stomatologică al cărei cost este suportat de asigurările de sănătate.

Sursa: Deşteptarea
Autor: Doina Mincu
Data publicării:  Marti, 10 aprilie 2007