Miniştrii care s-au perindat la Sănătate şi preşedinţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au promis că vor acorda mai multă atenţie şi o finanţare mai bună pentru asistenţa stomatologică.

În fiecare an, stomatologii care au semnat contract cu casele de asigurări de sănătate au fost dezamăgiţi, banii primiţi pentru asiguraţi ajungându-le doar pentru câteva zile.

Pachetul de servicii la care au dreptul asiguraţii este generos, chiar în comparaţie cu ţări avansate din lume, dar întotdeauna se specifică în contractul de finanţare ca va fi acordat în limita fondurilor. Anul trecut, de exemplu, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bacău (CJAS) a cheltuit 20 de miliarde de lei vechi cu asistenţa stomatologică. Celor 147 de stomatologi care au încheiat contract cu CJAS le-au revenit cam 1,6 miliarde lei pe lună, în jur de 1,2 milioane lei de fiecare. Şi anul acesta, stomatologii îşi pun speranţele într-un buget majorat. În caz contrar, unii dintre ei vor refuza semnarea contractului pe 2007, întrucât acesta presupune un efort sporit din partea lor. În primul rând, au obligaţia de a încheia contract de service pentru aparatura din cabinete şi asigurare de malpraxis, care se va scumpi în acest an. Mai sunt raportările la CJAS şi controale peste controale pe tot parcursul anului. Cei mai reticenţi la semnarea contractului vor fi stomatologii din oraşe, pentru care fondurile primite de la CJAS reprezintă o picătură în oceanul veniturilor lor. Stomatologii din cabinetele rurale nu au de ales: populaţia satelor este prea săracă pentru a plăti asistenţa stomatologică.

Generozitate pe hârtie

Pe hârtie, drepturile asiguraţilor români sunt mai numeroase decât ale asiguraţilor din alte state europene. De exemplu, în Italia şi Spania, lucrările stomatologice nu sunt acoperite de la asigurările de stat. Aşa se explică, de altfel, aglomeraţia din cabinetele stomatologice în perioada verii: toţi băcăuanii care lucrează legal în aceste ţări profită de vacanţă pentru a-şi rezolva problemele cu dantura. Pe de altă parte, în Norvegia şi Suedia, toate serviciile stomatologice sunt gratuite. În Germania, serviciile de terapie, chirurgie şi profilaxie sunt suportate de bugetul asigurărilor de sănătate. La noi, copiii şi beneficiarii legilor speciale (veterani de război, veterani, refugiaţi) ar trebui să beneficieze de gratuitate la toate serviciile stomatologice, iar restul populaţiei asigurate să le achite parţial sau integral. Din cauza fondurilor limitate, drepturile rămân stipulate în norme, Şi atât. Cabinetele stomatologice epuizează fondurile alocate de CJAS în câteva zile. Medicii reuşesc să păstreze, cu greu, o rezervă de bani pentru urgenţe. De obicei, atunci când nu pot refuza un pacient care vine la cabinet cu o stare de urgenţă, raportează serviciul pe care i-l acorda în lunile următoare.

Bani puţini şi aparatură veche la ţară

Cei mai văduviţi la capitolul servicii stomatologice sunt asiguraţii din mediul rural. Cam jumătate din comune au medici stomatologi, însă aceştia nu lucrează de obicei cu normă întreagă, ci sunt angajaţi şi în cabinete din urban, alocând celui din rural câteva ore pe săptămână. Dotarea este antică, în cele mai multe cazuri, rămasă de pe vremea dispensarului comunal. Medicii au investit rar în cabinetele de ţară, nefiind proprietari ai acestora. Bugetul de la CJAS este extrem de mic. „In general, folosesc banii de la Casă pentru copii, ne-a declarat dr. Anca Buzatu, medic stomatolog la Asau. Reuşesc să acord asistenţă gratuită pentru 10-15 copii într-o lună. Pentru adulţi nu-mi ajung fondurile. Anul trecut, CJAS ne-a obligat într-o perioadă să acordăm o proteză gratuită pe lună, numai că aceasta costa 4 milioane, iar bugetul meu lunar era de 2 milioane. S-a renunţat la obligaţie. Partea proastă este că asiguraţii aud că au drepturi şi toate se sparg în capul nostru, al medicilor”. 

Copiii au drept la gratuitate

Pentru anul 2007, asiguraţii cu vârsta sub 18 ani au gratuitate la toate serviciile stomatologice. La fel şi beneficiarii legilor speciale. Pentru adulţii care nu se încadrează în legi speciale, sunt gratuite doar pansamentele calmante, două metode de tratament al parodontitei apicale, tratamentul abcesului parodontal, al hemoragiei postextracţionale, tratamentul de urgenţă al plăgilor buco-maxilo-faciale, imobilizarea de urgenţă a luxaţiilor dentare şi a fracturilor maxilare, controlul postoperator şi reparaţiile la proteze. Extracţiile sunt compensate 60 la sută sau deloc. Pentru copiii sub 18 ani, serviciile medicale preventive se acordă trimestrial, iar pentru tinerii cu vârsta între 18 şi 26 de ani, care sunt elevi sau studenţi şi nu realizează venituri, de două ori pe an. Pachetul minimal, pentru neasiguraţi, asigură gratuit doar pansamentul calmant şi două tipuri de tratament pentru parodontită. Bineînteles, în limita bugetului.

Sursa: „Deşteptarea”
Data: Luni, 15 Ianuarie 2007
Autor articol: Doina Mincu

Comenteaza articolul

Nume:
Comentariu:
Cod:*